Beneficii ale produselor noastre

Cu mai mult de 8 g la 125 ml (1/2 cană), fasolea păstăi este o sursă foarte mare de fibre. Fibra dietetică, care se găsește doar în plante, include un set de substanțe care nu sunt digerate de organism. O dietă bogată în fibre poate satisface pofta de mâncare, aducând mai repede senzația de sațietate.

Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavonoidele, substanțe cu efecte antiinflamatoare și antioxidante, pe care le conține, iar culoarea verde – de la conținutul mare de clorofilă cu acțiune depurativă, antitoxică.

Unele studii epidemiologice asociază consumul mare de fructe și legume cu o densitate osoasă mai bună la adultul matur. În cazul păstăilor, cercetătorii au observat la animale că este unul dintre alimentele al căror consum duce la reducerea descompunerii osoase.

Fibrele conținute de fasole pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și la controlul diabetului de tip 2. Este recomandat ca femeile între 19 și 50 de ani să consume 25 g de fibre pe zi, iar bărbații cu aceeași grupă de vârstă, 38 g pe zi.

Păstăile fierte reprezintă o sursă de magneziu pentru femei, dar nu și pentru bărbați, exigențele lor fiind diferite. Magneziul participă la dezvoltarea oaselor, la construcția proteinelor, la acțiuni enzimatice, la contracția musculară, la sănătatea dentară și la funcționarea sistemului imunitar. De asemenea, joacă un rol în metabolismul energetic și în transmiterea impulsurilor nervoase.

Crude sau fierte, păstăile sunt surse de fier pentru bărbați, dar nu și pentru femei, care au exigențe diferite. Fiecare celulă a corpului conține fier, acest mineral fiind esențial pentru transportul de oxigen și formarea globulelor roșii.

De asemenea, fierul joacă un rol în producerea de noi celule, hormoni și neurotransmițători. Trebuie menționat că absorbția fierului din plante este favorizată atunci când este consumată cu anumiți nutrienți, cum ar fi vitamina C.

Manganul din fasole acționează ca un cofactor pentru mai multe enzime care facilitează o duzină de procese metabolice diferite. De asemenea, participă la prevenirea daunelor cauzate de radicalii liberi.

Vitamina B2 din fasole este cunoscută și sub denumirea de riboflavină. Ca și vitamina B1, joacă un rol în metabolismul energetic al tuturor celulelor. În plus, contribuie la creșterea și repararea țesuturilor, la producerea hormonilor și la formarea de celule roșii din sânge.

Folatul (vitamina B9) din fasolea crudă este implicat în producerea tuturor celulelor din corp, inclusiv a globulelor roșii. Această vitamină joacă un rol esențial în producerea materialului genetic (ADN, ARN), în funcționarea sistemului nervos și a sistemului imunitar, precum și în vindecarea rănilor și rănilor. Deoarece este necesar pentru producerea de celule noi, un consum adecvat este esențial în perioadele de creștere și pentru dezvoltarea fătului.

Rolul pe care vitamina C din fasolea crudă îl joacă în organism depășește proprietățile sale antioxidante. Ea contribuie la sănătatea oaselor, cartilajului, dinților și gingiilor. În plus, protejează împotriva infecțiilor, promovează absorbția fierului din plante și accelerează vindecarea.

Vitamina K din fasolea crudă este necesară pentru producerea de proteine ​​care ajută la coagularea sângelui (atât pentru stimularea și inhibarea coagulării sângelui). De asemenea, joacă un rol în formarea oaselor. Pe lângă faptul că se găsește în alimente, vitamina K este fabricată de bacteriile prezente în intestin, de unde și raritatea deficiențelor din această vitamină.

Ardeiul gras activează metabolismul, facilitând arderea caloriilor în exces, dar conține și o lista impresionantă de nutrienți, au puține calorii și grăsimi, furnizând doar 31 de calorii la 100 g consumate.

Ardeiul gras are în compoziție capsaicină – compus alcaloid cu proprietăţi anti-bacteriene, analgezice si anti-diabetice.

Capsaicina reduce așa numitul „colesterol rău” şi este hipoglicemiantă – capabilă să diminueze nivelul de glucoza din sânge.

Astfel, este recomandată introducerea ardeiului gras în alimentaţie mai ales în cazul persoanelor cu probleme cardiovasculare sau care suferă de diabet.

Ardeiul gras conține și o mare cantitate de vitamina C – antioxidant puternic ce stimulează imunitatea, fiind necesară şi pentru sinteza de colagen, care intră la rândul său în structura vaselor de sânge, a pielii şi a oaselor.

Ardeiul gras conține, de asemenea, cantități semnificative de vitamina A, flavonoide, zeaxantină, criptoxantină și luteină. Aceste substanțe antioxidante ajută la protejarea organismului de efectele radicalilor liberi, generate în timpul stresului și în condiții de boală.

Luteina protejează ochii de apariţia cataractei şi a degenerării maculare. Totodată, prin vitaminele B2, B3, B6 pe care le conține, ardeiul gras ajută la metabolizarea alimentelor şi la producerea de globule roșii.

În ardeiul gras regăsim și o multitudine de minerale esențiale precum fier, zinc, potasiu, cupru, mangan, magneziu, seleniu și folați (vitamina B9).

Carbohidrații din ardeiul gras sunt reprezentați de glucoză și fructoza, fiind responsabili pentru gustul dulce al ardeiului copt.

Cu toate că ardeiul gras este considerat sănătos și este, în general, bine tolerat de organism, persoanele care au alergie la polen pot fi, uneori, sensibile și la ardeiul gras, din cauza unor alergeni asemănători.

Studii de laborator au arătat că gogoșarii măresc rata metabolică prin activarea procesului de încălzire a organismului, proces este util în arderea caloriilor. Bogați în fibre dietetice, proteine vegetale și cu un conținut redus de calorii, gogoșarii sunt indicați în orice tip de dietă pentru slăbit.

Gogoșarul de culoare roșie este mai bogat în vitamina C și beta-caroten decât cel de culoare verde. În schimb, flavonoidele scad pe măsură ce gogoșarul se coace și devine roșu. Flavonoidele conținute de gogoșarul verde împiedică formarea cheagurilor de sânge, putând astfel să prevină accidentele vasculare și atacurile de cord.

Datorită conținutului mare de vitamina C, gogoșarul ajută la protejarea oaselor, cartilajelor, dinților si gingiilor. In plus, vitamina C protejează si împotriva infecțiilor, facilitează absorbția fierului din legume și accelerează procesele de cicatrizare.

Conținutul de vitamina A din gogoșari previne apariția diabetului zaharat, menținând glicemia în limitele normale. Tot ea ajută la întărirea oaselor și menținerea sănătății pielii. Creșterea oaselor sunt de asemenea favorizate de vitamina A, gogoșarul fiind astfel recomandat și în alimentația copiilor.

Gogoșarul roșu conține și vitamina B2 cu rol de reparator în țesuturi și care ajută și la formarea globulelor roșii.

Consumul regulat de gogoșari are un efect benefic și în cazul unor afecțiuni respiratorii precum astmul, emfizemul pulmonar și infecțiile la plămâni. Ca și sucul de ardei roșu, sucul de gogoșari poate fi consumat cu încredere pentru a calma și a vindeca durerile în gât, dar și pentru a diminua sângerările nazale.

Gogoșarul roșu, consumat crud, este indicat în combaterea nivelului ridicat de colesterol, cu rezultate similare consumului de ardei iute. Gogoșarii mai conțin vitamina B6, eficientă în tratamentul anemiei și în combaterea alergiilor, dar și vitamina E, un excelent antioxidant ce combate atacul nociv al radicalilor liberi.

Prin aportul de magneziu, gogoșarii ajută în metabolismul mineralelor și carbohidraților și poate contribui la eliminarea stresului și prevenirea depresiei.

Roșia este un fruct bogat în conținut de apă, deci intens hidratant, cu o valoare calorică scăzută și un indice glicemic redus. Printre beneficiile recunoscutele ale tomatei se numără aportul de vitamine, nutrienți, minerale și antioxidanți.

Printre vitaminele și mineralele conținute de tomate regăsim vitaminele A și C, potasiul, fosforul și calciul. În ceea ce privesc antioxidanții și nutrienții, în roșie de regăsesc:

• acidul alfa lipoic – proprietățile acestuia fiind responsabile cu reducerea inflamației. Acesta ajută la o funcționare sănătoasă a funcției nervoase, ajută în reducerea riscului bolilor de inimă și în încetinirea progresului bolilor de pierdere a memoriei;

• betacarotenul – acest compus organic aparține clasei carotenoidelor și este o altă formă a vitaminei A, regăsită în unele legume și fungi. Fiind o formă a vitaminei A, betacarotenul prezintă beneficii deosebite cu precădere asupra sănătății ochilor și a pielii, dar are și un rol important de creștere;

• acidul folic – cunoscut și ca vitamina B9, ajută în procesul de divizare celulară și în procesul de creare de noi celule. Totodată se implică în mai multe roluri din organism printre care și cel de menținere a unei inimi sănătoase și a unei bune funcționări a proceselor din creier;

• colina – se află în strânsă legătură cu vitaminele din complexul de vitamine B, în special cu B9, acest antioxidant susținând energia și funcția optimă a creierului. Se află în corelație cu sinteza neurotransmițătorilor, cu funcționarea metabolismului și cu procesul de dezvoltare a creierului;

• licopenul – nu are altă funcție decât cea de colorant natural care oferă culoarea roșie atât acestui fruct, cât și pepenelui, aparținând de familia carotenoidelor întocmai ca betacarotenul.

Sunt bine cunoscute și capacitățile antioxidante ale roșiilor, tocmai de aceea, dar și datorită celorlalte proprietăți, consumul acestui fruct fiind strâns legat de sănătatea părului și a tenului.

Vinetele se regăsesc pe lista celor mai mai sănătoase legume, conținând nutrienți esențiali sănătăţii precum fier, calciu şi alte minerale.

Coaja vinetelor conține de asemenea și fitonutrienți esențiali ce ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și au o contribuție majoră asupra sănătății creierului.

O porție medie de vinete conține aproximativ 5% din necesarul zilnic de fibre, cupru, mangan, B6 și tiamină – cunoscută și ca vitamina B1. Însă conținutul cu cele mai multe beneficii pe care vânăta îl deține, este cel de antioxidanți.

Potrivit unor studii publicate în 2019, alimentele bogate în flavonoide precum antocianina – pigment vacuolar solubil în apă (care în urma ph-ului deținut poate da culoarea roșie, albastră sau violetă) ajută în scăderea indicilor inflamatorii ce pot crește riscul bolilor de inimă. Antocianina se găsește în vânătă, dar și în afine, mure, zmeură, coacăze negre și varză roșie.

Totodată, studiile au demonstrat că un consum crescut de antocianină ajută semnificativ în scăderea presiunii arteriale și scăderea posibilității de a avea artere îngroșate.

Conținutul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv și, deoarece sunt sărace în calorii şi au un nivel scăzut de carbohidrați solubili, acestea pot face parte din dietele pentru slăbit și pot fi utilizate pentru a ține sub control a diabetul.

Conform cercetătorilor de la Institutul de Biologie al Universității de Stat din Sao Paulo, Brazilia, vinetele au un efect benefic în tratamentul colesterolului ridicat.

Există însă și persoane care pot fi alergice la vinete sau care, din cauza conținutului mare de alcaloizi, pot suferi intoxicații. Dacă suferiți de osteoporoză, gută, artrită sau alte boli inflamatorii, consultați medicul înainte de a consuma vinete.

Vă recomandăm să alegeți vinetele cu coajă lucioasă, fără pete și fără lovituri. Vinetele tinere sunt tari la atingere, însă odată ce s-au copt și sunt puțin mai moi, echilibrul substanțelor nutritive ale acestora este mai bun. Vânăta este bogată în apă, astfel că nu ar trebui să fie foarte ușoară, deoarece acest fapt ar însemna că este uscată.

Porumbul zaharat (cunoscut și sub denumirea de porumb dulce) furnizează organismului substanțe nutritive precum sintosterol, stigmasterol, acizi grași, acizi esterici, saponine și alcaloizi.

Nutrienții din porumbul zaharat sunt asimilați de organism într-o măsură optimă, fără sa fie însoțiți de o cantitate mare de amidon (care se acumulează atunci când porumbul avansează spre maturitate, iar învelișul boabelor devine tare).

Porumbul zaharat este o sursă de acid folic, cunoscut ca vitamina B9. Medicii au descoperit că un consum regulat al acestui nutrient reduce nivelul de homocisteină (un aminoacid care afectează sănătatea vaselor de sânge) din organism. Studiile arată că aportul zilnic suficient de acid folic reduce riscul declanșării infarctului miocardic cu până la 10%.

Beta criptoxantina, o altă substanță furnizată de porumbul dulce, similară antioxidantului beta caroten, este transformată de organism în vitamina A. Acidul folic si beta carotenul din porumbul dulce contribuie la sănătatea vederii.

Cantitățile importante de flavonoide precum beta carotenul, luteina, xantina sau criptoxantina au un impact pozitiv asupra sănătății membranelor și a țesutului cutanat.

Nivelurile crescute de tiamină (Vitamina B1) din porumbul zaharat ajută la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și la menținerea sănătății celulelor cerebrale. Tiamina este necesara organismului pentru producția de acetilcolină – neurotransmițător esențial pentru întreținerea randamentului memoriei.

Porumbul zaharat conține de asemenea antioxidantul zeaxantină, pigmentul care dă porumbului culoarea galbenă. Consumul acestui antioxidant are un efect protector împotriva bolilor oftalmologice survenite odată cu înaintarea în vârstă.

Porumbul dulce este una dintre cele importante surse de fibre alimentare. 100 de grame de porumb zaharat asigură aprximativ 5% din doza zilnică recomandata de fibre.

Porumbul zaharat oferă câte 5 grame de proteine la fiecare 250 de grame consumate, precum si 23 mg de sodiu, 5 grame de zahăr, 1,5 grame de grăsimi sănătoase nesaturate, 24,6 mg de grăsimi esențiale Omega-3, 835 mg de acizi grași Omega-6, 0,3 mg tiamină, 70,8 mcg de acid folic, 10,5 mg de Vitamina C, 2,6 mg de niacină, 57 mg de magneziu, 137 mg de fosfor, 415.8 mg de potasiu, 0,2 mg de mangan, precum si cantități semnificative de fier, zinc, cupru si seleniu.